Date fizico-geografice
AÅŸezare
Comuna TîrÅŸolÅ£ este străbătută de valea Râului Lechincioara, ea face parte din categoria aÅŸezărilor rurale ce mărginesc spre nord ca un brâu Å¢ara OaÅŸului, aÅŸezările care au evoluat din strânsa dependenţă sau de poziÅ£ia oarecum periferică.
Se mărgineÅŸte la nord cu ramura nordică a MunÅ£ilor OaÅŸ ÅŸi la Vest cu dealurile Palna ÅŸi GoroniÅŸ. Între aceste două dealuri zona premontană a MunÅ£ilor OaÅŸ formează un tip specific de relief, de tip bazinet în lungul căii Lechincioarei. În zonă s-au adâncit o serie de afluenÅ£i ai Râului Tur (Frasinul, TîrÅŸorÅ£ul, Lechincioara).
Hidrografia
Principalii afluenÅ£i ai Lechincioarei de pe teritoriul comunei TîrÅŸolÅ£ sunt: Valea Secătura, Pârâu Aliceni, Pârâu Dulea Ponor, Pârâu Ursoi pe dreapta ÅŸi Pârâu Sipot pe stânga, Pârâu Matiasa, Pârâu Cioara. De asemenea se pot distinge numeroase ploi temporare cu caracter torenÅ£ial care secÅ£ioneaza. Interfluviile plate ocupă suprafeÅ£e mai restrânse. În partea vestică se întalnesc interfluvii plate prelungi, aspect ce se reflectă în toponimia locală.
Interfluvii rotunjite - sunt generate de scurgerile de adezivi ÅŸi de numeroase văi ce s-au adâncit în aceste depozite. În Dealul Măgura, Dealul Secătura se întâlnesc interfluvii rotunjite cu aspect sinuos.
Suprafata comunei, structura terenului, etc.
Comuna TîrÅŸolÅ£ are o suprafaţă de 3532 ha dupa cum urmează:
- agricol 2196.88 ha
- arabil 439.75.ha
- păşuni 439.40 ha
- fâneÅ£e 849.31 ha
- vii 25.36 ha
- livezi 255.06 ha
- pădure 694.47 ha
- alte 343.76 ha
Intravilanul comunei TîrÅŸolÅ£ este de 1137 ha.
Populaţia
PopulaÅ£ia comunei TîtÅŸolÅ£ în urma recensământul din anul 2002 era de 3047 de persoane . PopulaÅ£ia activă este de 1630, restul sunt copii, pensionari, persoane cu handicap gradele I si II ÅŸi altele.
Numărul de gospodării în cele două sate este:
- Satul TîrÅŸolÅ£ - 830
- Satul Aliceni - 130
Comuna TîrÅŸolÅ£ este străbătută de valea Râului Lechincioara, ea face parte din categoria aÅŸezărilor rurale ce mărginesc spre nord ca un brâu Å¢ara OaÅŸului, aÅŸezările care au evoluat din strânsa dependenţă sau de poziÅ£ia oarecum periferică.
Se mărgineÅŸte la nord cu ramura nordică a MunÅ£ilor OaÅŸ ÅŸi la Vest cu dealurile Palna ÅŸi GoroniÅŸ. Între aceste două dealuri zona premontană a MunÅ£ilor OaÅŸ formează un tip specific de relief, de tip bazinet în lungul căii Lechincioarei. În zonă s-au adâncit o serie de afluenÅ£i ai Râului Tur (Frasinul, TîrÅŸorÅ£ul, Lechincioara).
Relieful
Relieful care mărgineÅŸte acest bazin al TîrÅŸolÅ£ului este felurit reprezentat prin culmile joase ale MunÅ£ilor OaÅŸ situate la vestul ÅŸi nordul bazinului, la contractul cu piemonturile fragmentate ce marchează limita depresiuni OaÅŸ cu munÅ£ii mărunÅ£i ai OaÅŸului.
Mijlocul bazinului este străbătut de Lunca Lechincioarei mărginită de dealuri piemontane, o zonă colinară dominantă de culmi prelungite şi rotunjite.
Datorită raportului dintre intensitatea agenÅ£ilor externi ÅŸi rezistenÅ£a morfologică a plantelor, înclinarea diferită a versanÅ£iilor corespunde în bună parte diferenÅ£ierilor litologice.
SuprafeÅ£ele puternic înclinate au o largă răspândire în partea sud vestică pădurea Palna ÅŸi GorniÅŸ precum ÅŸi în partea nordică în Bârloage ÅŸi Heighiurile Pustii.
Litologia este formată din depozite panoniene groase cu o rezistenţă morfologică mai redusă. Această categorie de terenuri mărgineşte lunca Lechincioarei, zonă cu o declinitate redusă 0˚-3˚ precum şi o mică porţiune străbătută pe valea Mătiasa.
Solurile
Din punct de vedere agropedologic solurile dominante sunt podzolurile cu un înalt grad de pozolire, având P.H.-ul cuprins între 4,5-5,5.
În zonele depresionare sunt frecvente solurile gleice cu aport freatic ÅŸi cu acces permanent de umiditate, motiv pentru care sunt folosite ca fâneÅ£e naturale în exclusivitate, potenÅ£ialul de producÅ£ie fiind scăzut. Terenurile în pantă sunt supuse unui proces de degradare prin eroziune, fiind necesar amenajări antierozionale.
În zonele depresionare sunt frecvente solurile gleice cu aport freatic ÅŸi cu acces permanent de umiditate, motiv pentru care sunt folosite ca fâneÅ£e naturale în exclusivitate, potenÅ£ialul de producÅ£ie fiind scăzut. Terenurile în pantă sunt supuse unui proces de degradare prin eroziune, fiind necesar amenajări antierozionale.
Vegetaţia
Bazinetul TîrÅŸolÅ£ este amplasat în zona de dezvoltare actuală a elementelor europene ÅŸi centrul european, elemente ce ocupă atât zona piemontană cât ÅŸi cea montană.
Vegetaţia zonei face parte din punct de vedere fitogeografic din zona pădurilor de foioase. Ponderea cea mai mare o au pajiştile secundare pe locurile pădurilor de fag şi amestec cu fag şi gorun şi a pajiştiilor stipizate din lunca Lechincioarei.
Limita superioară a acestei pajiÅŸti oscilează între 300 ÅŸi 400metri, în funcÅ£ie de expunerea versanÅ£ilor mai ridicată pe versanÅ£ii dalului Măgura espuÅŸi spre sud-vest.
Limita de separaÅ£ie între cele două tipuri de pajiÅŸti se suprapune limitei luncii. În cadrul pajiÅŸtei secundare predomină vegetaÅ£ia ierbacee.
Zona pădurilor de foioase este amplasată pe dealul Palbna ÅŸi dealul Măgura ÅŸi mai compact în Bârloage ÅŸi Prislop ÅŸi Gogoneasa ÅŸi unde cresc păduri amestecate de fag, gorun, tei, carpen, ulm.
În lunca Lechincioarei se întîlnesc salcia, răchita, arinul ÅŸi izolat vegetaÅ£ia de baltă, stuf, papură. VegetaÅ£ia de aici prezintă unele adaptări ecologice speciale faţă de frecvenÅ£a inundaÅ£iilor.
Fauna
Se remarcă o suprapunere peste elementele de vegetaÅ£ie dar limitele sunt mult mai mobile. Astfel în teritoriu se întâlnesc animale specifice pădurilor ca: lupul, ursul, iepurele, vulpea, dihorul, cerbi, căprioara, mistreÅ£, pisica sălbatică, veveriÅ£a, mai ales în dealul Măgura. Dintre păsări amintim: ciocănitoarea, cucu, mierla, graurul, cioara, etc.
Se remarcă apariÅ£ia unor specii noi de păsări de baltă mai ales în ultimul timp de când s-a construit lacul de acumulare de pe râul Tur la CălineÅŸti.
Fauna ihtologică s-a înmulÅ£it ca specii în râul Lechincioara. Multe specii de peÅŸte migrează din lacul de la CălineÅŸti-OaÅŸ. Dintre acestea amintim multe specii de peÅŸtii specifice apelor repezi ÅŸi reci.
Principalii afluenÅ£i ai Lechincioarei de pe teritoriul comunei TîrÅŸolÅ£ sunt: Valea Secătura, Pârâu Aliceni, Pârâu Dulea Ponor, Pârâu Ursoi pe dreapta ÅŸi Pârâu Sipot pe stânga, Pârâu Matiasa, Pârâu Cioara. De asemenea se pot distinge numeroase ploi temporare cu caracter torenÅ£ial care secÅ£ioneaza. Interfluviile plate ocupă suprafeÅ£e mai restrânse. În partea vestică se întalnesc interfluvii plate prelungi, aspect ce se reflectă în toponimia locală.
Interfluvii rotunjite - sunt generate de scurgerile de adezivi ÅŸi de numeroase văi ce s-au adâncit în aceste depozite. În Dealul Măgura, Dealul Secătura se întâlnesc interfluvii rotunjite cu aspect sinuos.
Suprafata comunei, structura terenului, etc.
Comuna TîrÅŸolÅ£ are o suprafaţă de 3532 ha dupa cum urmează:
- agricol 2196.88 ha
- arabil 439.75.ha
- păşuni 439.40 ha
- fâneÅ£e 849.31 ha
- vii 25.36 ha
- livezi 255.06 ha
- pădure 694.47 ha
- alte 343.76 ha
Intravilanul comunei TîrÅŸolÅ£ este de 1137 ha.
Populaţia
PopulaÅ£ia comunei TîtÅŸolÅ£ în urma recensământul din anul 2002 era de 3047 de persoane . PopulaÅ£ia activă este de 1630, restul sunt copii, pensionari, persoane cu handicap gradele I si II ÅŸi altele.
Numărul de gospodării în cele două sate este:
- Satul TîrÅŸolÅ£ - 830
- Satul Aliceni - 130